Urăsc banii

Despre muzică, Despre orice altceva

Dacă există ceva pe lumea asta pe care să urăsc mai mult decât duşmanii (pe care nu-i am)… urăsc banii…

De ce? Simplu… Pentru că dacă nu-s patron, atunci banii mă fac să mă simt ca o marfă, expusă pe piaţa muncii, care aşteaptă cu interes licitaţia câştigătoare… Pentru că, în ochii mei, poate o bere preţuieşte mai mult decât un suc, pentru că o carte ar trebui să fie mai ieftină decât un kil de carne, pentru că o haină decentă, „made in Romania” fără vedere la buric şi nu, chiar NU în pas cu moda, ar trebui să fie accesibilă oricui… Pentru că nu-mi plac discuţiile despre bani, pentru că nu-mi place să mă împrumut şi nu-mi place să împrumut (mai repede i-aş da cadou)… Pentru că nu sunt genul care să-şi facă socoteli până la ultimul leuţ, pentru că nu-mi place să ratez ceva din cauză că nu am bani… Pentru că banii nu mă schimbă… Pentru că dacă aş avea mai mulţi bani nu m-aş îmbrăca altfel, nu mi-aş lua maşină, nu mi-aş construi palat, nu mi-aş uita prietenii… Poate mi-aş permite mai multe cărţi, mai multe albume, poate că m-aş apuca să donez ceea ce îmi prisoseşte către diverse fundaţii… Poate de trei ori pe lună le-aş face cinste prietenilor… Dar, oricum, îi urăsc… Nu prietenii… :O ci banii…

Pentru că oricum am draci din cauza banilor şi nu ştiu unde dracu’ s-au dus ultimele două salarii… Şi nu aş fi atât de nervoasă dacă nu aş fi primit salariul acum 10-11 zile…

Oricum, celebrele sărbători de care ne bucurăm cu toţii ne aruncă într-un vârtej de cheltuieli de care scăpăm cu greu… Problema e că nu-i normal să te trezeşti în mai şi să dai vina, din nou, pe aceleaşi cheltuieli de Crăciun… Şi oricum, stau şi mă întreb unde p**a (pana😛 ) mea sunt banii mei? Mai grav e că nu am plătit nici întreţinerea!!! Dar şi mai grav e că nu-mi dau seama unde se duc banii… Aici cred că e problema…😀 Biliard, de 1 mai, bere la terasă – cam de două ori pe săptămână, două concerte, încă vreo trei ieşiri în Lucky 13, cărţile de la Kilipirim, abonamentul de metrou… Şi cam atât… Şi nu mi se pare mult… Şi atunci mă întreb iar… Unde dracu’ se duc banii mei? OK, mai sunt ţigările :O , cam 2 pachete pe zi… şi mâncarea…😀 Mâncarea, pe ultimul loc… Şi cam atât… Nu cosmetice, nu ţoale… Doar obişnuitele cumpărături de Paşti (un pic de miel şi cozonaci). Acum, vă lansez o provocare… sau două😀 … În primul rând nu faceţi ca mine (prima provocare)… şi în al doilea rând…😀 aştept estimări… Cam cât ar costa toate cele enumerate mai sus (iar „porţia” este de două persoane, normal)? Iar perioada este 1 aprilie – 9 mai 2007…

Pentru cârcotaşi (nu pentru Huidu şi nici pentru Găinuşă) acest post nu e din categoria celor despre muncă… Nu mă plâng de salariul pe care-l am… Decât de valoarea banului şi de discuţiile pe care le generează… Poate acest post va face parte din categoria „Sinceritate” într-un viitor apropiat… Dacă deja oamenii au început să caute pe Google numele meu întreg şi să ajungă pe blogul meu din acea căutare… :O măcar aceşti curioşi să afle şi ce salariu am, pentru ca să aibă o satisfacţie deplină… Acum nu-i vorba că am de protejat vreo reputaţie sau mai ştiu eu ce… sau că vai, nu aş fi vrut să afle lumea cum mă cheamă… Poate în trecut am avut intenţia de a-mi proteja cât de cât identitatea din dorinţa absurdă pe care o avem toţi de a păstra o parte din noi… doar pentru noi… şi pentru cititorii curioşi…😀 Ok, eu pentru asta am optat… pentru un jurnal (în adevăratul sens al cuvântului) online… Dar… cât de public poate fi un jurnal online la asta nu m-am mai gândit. Adevărul e că nici nu m-am gândit să-mi „păzesc” identitatea cu orice preţ, pentru că în lumina celor întâmplate recent (serios… n-am nimic cu Zoso… îi urez însănătoşire grabnică şi fără urmări) mi-am dat seama că n-are nici un rost… În 5 minute o ţară întreagă a aflat cum îl cheamă pe Zoso, care a ţinut o grămadă de vreme să nu existe poze cu el pe net, să nu aibe domeniul înregistrat pe numele lui, să fie doar un blog şi nu o persoană, nu un om… Eu nu m-am gândit niciodată la aşa ceva… Am încercat să mă cufund în anonimat din cauza fostului loc de muncă unde şeful era mai mult decât imprevizibil. Acum, deja nu ma mai interesează… Mai ales că am realizat pe parcurs că am început să-mi schimb stilul, am început să fiu mai rezervată, chiar şi atunci când aş fi vrut să-mi vărs toţi nervii pe blog. Am realizat că am trecut şi prin faza de a scrie doar pentru că trebuia să scriu ceva sau pentru că am promis că am să scriu. De minţit nu am minţit pentru că nu-mi stă în fire. Că nu am spus tot adevărul, poate (de fapt, sigur) s-a întâmplat. Poate că la un moment dat nu am mai făcut diferenţa. Dar am hotărât să schimb macazul din nou… Adică, să vă prezint din nou, aşa cum e ea, lumea mea… Lumea privată a lui Ruxx (Ruxx care nu este un simbol la bursă…😛 ). Şi în momentul de faţă nu pot să vă spun decât că Ruxx e falită… Şi încearcă să-şi dea seama de ce…😀

Şi acum, că tot am deviat de la subiect… vă reamintesc că aştept cu interes nişte estimări privind cheltuielile prezentate mai sus… Nu am premii, decât simbolice şi modice, după buget… Un link, un zâmbet virtual… sau o invitaţie la concert:
– 11 Mai 2007 – Club ‘Paradiso’ Bucureşti, Blvd. N.Bălcescu nr. 3 (vis-a-vis de hotel Intercontinental), rezervări şi info 0723 263 567, ora 22:30, www.clubparadiso.ro
– 12 Mai 2007 – ‘Down Town’ Bucureşti, str. Mendeleev nr. 32-34, rezervări şi info 021 3148606, ora 21, www.downtown.ro

Cine cântă?😀 Vă mai întrebaţi cine cântă? Înseamnă că nu sunteţi cititori fideli… A. G. Weinberger😉 .

Un gând despre &8222;Urăsc banii&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s