Despre muncă

Despre munca

Nu e normal să lucrezi zile în şir… Nu e normal să nu ai puterea să spui nu… Nu e normal să nu te opreşti atunci când vezi că până şi corpul tău cedează… Nu e normal să taci şi să înghiţi la nesfârşit… Nu e normal să pui banii mai presus de viaţă, de familie, de prieteni…

Unii dintre voi ştiu prea bine unde am lucrat… Alţii au citit câte ceva pe aici… Nu pot spune că lucram exagerat de mult… Cam 9 ore pe zi… şi vreo două săptămâni pe an 10-11 ore, inclusiv sâmbăta şi duminica. Teoretic, aveam 30 de minute pauză de masă, pauză în care nu puteam pleca nicăieri, pentru că nu aveam unde, decât la chioşcul din colţ să luăm câte ceva de ronţăit. Mâncam în faţa calculatorului aceleaşi porcării ca mulţi alţii (iaurt Danone şi covrigei săraţi). Câteodată, îndeosebi când şeful era plecat, ne delectam şi noi cu o pizza sau cu semipreparate de la un supermarket. De ce când şeful era plecat? Pentru că nu suporta ca în birouri să miroasă a mâncare… Dar de 4 ani de zile se lăuda că o să avem bucătărie… Care nici acum nu există, evident… În toaleta fetelor nu există apă caldă. În toaleta fetelor nu există oglindă. Am insistat, a cumpărat una, dar nici acum nu e montată. Şeful meu extermina pisicile de pe lângă bloc. Nu vreau să mă lansez în acuzaţii, nu cred că le-a omorât, doar le-a abandonat pe un câmp, la ieşirea din Bucureşti. Am bănuiala că a procedat la fel şi cu un puiuţ de câine… Simţeam cum acolo mă consum inutil… Puneam suflet în ceea ce făceam, dar degeaba. Am decis să plec… Am avut mai multe motive… Ce m-a bucurat cel mai mult a fost faptul că decizia mea a venit în momentul în care se măreau salariile, iar asta nu m-a întors din drumul pe care îl alesesem deja, lucru care l-a surprins, l-a intrigat, l-a derutat… Mai bine, eram sigură, nu avea cum să-mi fie, dacă aş fi continuat acolo. Munca nu era stresantă. Dar să ajungi în fiecare dimineaţă la birou şi să-l auzi urlând la vreun agent încă de la intrare, era prea mult… Şi aproape fiecare zi era aşa… Mă trezeam dimineaţa şi mă întrebam oare care va fi următoarea lui victimă? Pe 14 mai se împlinesc deja 2 luni de când am plecat. Şi nu regret că am făcut pasul ăsta. Aştept cu nerăbdare să mă urmeze şi colegele mele care acum par ca nişte căţeluşi care dau din coadă cum le arăţi câte o bombonică. Li s-au mărit salariile şi momentan nu se mai gândesc să plece. E adevărat, nici eu nu m-am ridicat de la birou să-i spun că plec decât atunci când aveam deja o ofertă serioasă, ce merita să fie luată în seamă (nu din punct de vedere material!!! dar cu ceva perspective de viitor). Dar şi dacă nu aş fi avut această ofertă, eram gata să plec. Pentru că mă simţeam umilită, într-un fel. Pentru că nu mai făceam faţă acestui stres… Pentru că mă săturasem să-mi fie scârbă să mă duc la muncă… Pentru că, indiferent de avantajele ce le aveam (veneam la muncă la 9.30 si plecam la 18.00, puteam să-mi iau zile libere oricând vroiam etc.) am simţit că trebuie să spun „Gata!” pentru că drumul ăsta nu mă ducea nicăieri, nu-mi oferea nimic, decât stres şi dureri de cap din cauza unui om lipsit de inimă şi de judecată, care s-a nimerit să-mi fie şef!

Dar nu mai contează asta… Contează că am plecat… Aş fi putut foarte bine să plec fără să am nici o altă ofertă, pentru că sunt sigură că mi-aş fi găsit ceva. De fapt, telefoanele şi acum sună…🙂

Ideea de bază e că nu suntem sclavi! Nu trebuie să ne supunem orbeşte doleanţelor manageriale. Trebuie să deschidem gura şi să spunem ce ne doare, atunci când ne doare şi nu atunci când e prea târziu. Trebuie să demonstrăm că viaţa noastră, sănătatea noastră, familia noastră, valorează mai mult decât o mână de bani în plus! Trebuie să stabilim şi să ne impunem, dacă este cazul, nişte limite.

Un gând despre &8222;Despre muncă&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s