Proză foarte scurtă

Despre orice altceva

E o povestire… Mi-a intrat în cap într-o dimineaţă, în drumul meu spre birou, şi n-a mai vrut să iasă decât după ce am aşternut-o pe… ecran…😀

S-au întâlnit din nou, după mulţi ani, pe străzile unui oraş străin. S-au privit în ochi, s-au pupat pe obraji aşa cum fac de obicei cunoştinţele vechi şi atunci… I-a lovit din nou mirosul… Mirosul pe care nu-l mai simţiseră de mai bine de 15 ani… Mirosul ce se impregna în aşternuturi, mirosul ce-l purtau cu ei câteva ore după ce făceau dragoste… Mirosul iubirii lor…

Le-am privit ochii… Umbrele regretelor se vedeau plutind, dar nici unul nu a schiţat nici un gest… Poate ei i se umeziseră un pic ochii… Poate lui îi tremura un pic glasul… Oricum, nu aveau ce să regrete. Trăiseră o poveste frumoasă de dragoste şi-apoi… s-a întâmplat ceva… Ceva ce ea nu ştia, nici el poate nu ştia prea bine.

Se priveau cu uimire… Parcă ieri făcuseră dragoste ultima dată… Timpul avusese milă de amândoi şi nu lăsase urme, nici pe chip, nici pe trup, şi nici în suflet.

I-am privit cu atenţie. El ar fi vrut, timid, s-o ia de mână… Parcă retrăia prima zi, prima zi când a văzut-o… Şi totuşi, trecuse mult de-atunci. Poate era căsătorită sau vreo doi copii ar fi putut să răsară oricând lângă ea. Ea ar fi vrut să se piardă cu totul în amintiri, să se lase pradă dorinţei pe care numai ochii lui erau în stare s-o aprindă atât de repede. Nu-şi punea întrebări, uitase de timpul ce trecuse de când îl văzuse ultima oară.

Au pornit umăr la umăr, la întâmplare, pe una din străzile oraşului. Au povestit ore în şir despre tot ce le-a marcat viaţa în timpul ce-a trecut şi ce motive le-au purtat paşii spre oraşul în care se aflau.

Într-un final, paşii i-au purtat către o terasă. S-au aşezat la o masă. Îi priveam şi mă întrebam cât va mai trece până când se vor ţine din nou de mână, până când se vor săruta din nou… Se lăsa seara deja…

Şi-atunci s-a întâmplat. El a luat-o de mână, ea a tresărit sfios, zâmbind, cu ochii în lacrimi… El a spus doar atât: „N-am ştiut ce pierd”. S-a ridicat şi a plecat, pierzându-se repede pe străduţele înguste ale oraşului, printre umbre.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s