A.G. on ReverbNation
metropotam.roArhiva pentru aprilie, 2007
One Day Blog Silence – in honor of the victims at Virginia Tech
Posted: aprilie 30, 2007 in Despre orice altcevaNu e normal să lucrezi zile în şir… Nu e normal să nu ai puterea să spui nu… Nu e normal să nu te opreşti atunci când vezi că până şi corpul tău cedează… Nu e normal să taci şi să înghiţi la nesfârşit… Nu e normal să pui banii mai presus de viaţă, de [...]
Hey Joe Hey Joe, where you goin’ with that gun in your hand Hey Joe, I said where you goin’ with that gun in your hand I’m going down to shoot my old lady You know, I’ve caught her messin’ around with another man I’m going down to shoot my old lady You know, I’ve [...]
Primăvară – vară
Posted: aprilie 29, 2007 in Despre fotografii, fotografi, aparate foto..., Despre muzică, Despre orice altcevaAm încercat să aduc primăvara pe blogul meu dar se pare că nu mi-a ieşit… Mi-au ieşit în schimb nişte culori care-mi aduc aminte de mare, de vară… Am o senzaţie ciudată acum când mă uit la blogul meu. Parcă şi miroase a mare şi aştept cu înfrigurare să vină un val şi să şteargă [...]
Stări… asortate… sau astenie de primăvară?!?
Posted: aprilie 25, 2007 in Despre cărţi, Despre fotografii, fotografi, aparate foto..., Despre muzică, Despre orice altcevaDe când m-am întors din Ungaria spun într-una: “Mâine am să scriu asta, am să fac cutare chestie, am să citesc nu ştiu ce…”. Şi nu o fac… În primele două săptămâni valiza a stat nedesfăcută… (exceptând cadourile, of course). Pentru că oricum vroiam să spăl toate lucrurile din valiză… Dar n-am avut timp… A [...]
Life is what happens to you while you’re busy making other plans
Posted: aprilie 22, 2007 in Despre orice altcevaAşa cum mă aşteptam, greul a început către sfârşit… Către sfârşit aşteptarea a devenit mai grea… La început poate mi-a fost uşor, pentru că mă confruntam cu noul, cu provocarea, cu necunoscutul. Când am început să-mi dau seama ce se întâmplă cu mine, am constatat că nu mai pot sta mult departe de casă. Deja [...]
L-am revăzut acum câţiva ani (2 sau 3…) într-un concert, în Lăptărie, alături de Nightloosers… Alesesem acel concert pentru Nightloosers, dar în final, am plecat cu zâmbetul pe buze datorită lui Gil Dobrică. A cântat, a dansat, a ridicat în picioare întreaga Lăptărie… M-a impresionat… Îl ascultasem şi înainte dar nu-l văzusem niciodată în concert… [...]
