Mi-e frig

Mi-a îngheţat nasul. E rece. Mi-au îngheţat şi picioarele. Colac peste pupăză, mai şi plouă. Mi s-au udat blugii până la genunchi azi de dimineaţă. Categoric, urăsc frigul. Cu ploaia n-am nimic… Numai frig să nu fie… Pentru că nu mă simt confortabil atunci când e frig… multe haine, ce ajung să-ţi împiedice şi cele mai naturale mişcări, nas, mâini şi picioare îngheţate, o senzaţie de amorţeală şi de somnolenţă, şi unica dorinţă, imensă, de a fi acasă, sub pătură, citind o carte bună, bând un ceai fierbinte sau… yummy… un vin fiert (dar mai spre iarnă…). Azi toată ziua am stat cu geaca pe mine. Am băut două căni cu ceai şi am aşteptat cu interes să se termine programul, să pot lua o hotărâre privind concertul de muzică africană din seara asta (e frig sau nu?). Încă nu s-a terminat programul, încă nu am luat nici o hotărâre…

Aş sta acasă când e frig… De fapt, de la prima zăpadă şi până la primul ghiocel aş hiberna… ca un urs… M-aş închide în casă, aş porni caloriferele şi aş aştepta să vină primăvara…

Partea bună cu frigul ăsta e Lăptăria… Îmi place zumzetul ăla continuu, muzica, atmosfera… Hmm… Poate dau o fugă azi… S-o fi deschis? Mă încălzesc cu o cafea şi-apoi o zbughesc la concert…

Party girl… :D

Plouă… Nu mă deranjează atâta timp cât stau înăuntru…

Astăzi am auzit că în Piaţa Revoluţiei ar fi un concert de muzică africană… Şi dacă plouă??? Eu tare aş vrea să merg!!!

Miercuri am fost în Pirania. Pentru prima oară… Drăguţ… Servirea e cam înceată… iar porţia de mâncare cam mică… dar merge pentru o petrecere restrânsă, pentru câteva ore pe care vrei să le petreci alături de prieteni. La mulţi ani, Alexx, încă o dată !!! După ce s-a spart petrecerea mi-am aşteptat fratele ce venea de la meci… tot în Pirania… Surpriză! M-am întâlnit cu un cunoscut pe care nu-l mai văzusem de vreo 8 ani… Mă uitam la el… şi mă întrebam… Oare şi eu m-am schimbat la fel de mult în 8 ani? Era un puşti când l-am văzut ultima oară, tocmai terminase liceul, cred… Eu eram la facultate deja… Iar el a plecat pe vas… Cred că a vizitat jumătate de glob pământesc. Din fiecare loc în care s-a oprit şi-a cumpărat magneţi de frigider. Eu nu i-am văzut frigiderul dar Cip l-a văzut, şi mi-a spus că e impresionant… La ora două noaptea am plecat de-acolo… E ciudat cât de repede trece timpul când te simţi bine… Normal că a doua zi am fost teleghidată… Astăzi mi-am mai revenit…

Şi dacă astăzi tot mi-am revenit, scuturată puţin de ploaia şi de frigul de afară, am dat o raită şi pe bloguri… Multe lucruri interesante, dintre care unul mi-a atras atenţia… 100 întrebări… 100 de întrebări care aşteaptă răspuns. Pentru fiecare răspuns se va planta un copac. Un copac real, într-o zonă despădurită. Ideea asta mi-a înseninat ziua şi sper din toată inima să o văd şi realizată.